joi, 18 iulie 2013

Iulie e pe duca...

Uite ca ne-a iertat si iulie de caldurile alea infernale cu care ne obisnuise in ultimii ani. Seara e o placere sa stai afara la o bere si o barfa mica... Daca nenea Chiliman ne-ar trimite mai putine epistole si ne-ar stropi cu solutie contra tantarilor, ar fi si mai bine...
Eu ma aflu intr-un relache total. Pierd vremea intr-un mod magistral. Dimineata merg la diadinamice pentru genunchi, treaba care imi ia cam o ora si jumatate cu tot cu dus-intors. "Procedurile" astea la inceput te fac mai rau decat erai si abia apoi te fac bine. Eu sunt in faza in care abia mai merg de durere si de intepeneala la ambii genunchi. Naiba stie cum m-o trage dupa el Minitehnicus prin Parisul ala, care vine cam prea tarziu pentru noi... Mi-e groaza sa ma gandesc. Nu vreau sa ma gandesc.
Pana una alta sunt alte griji pe capul meu. Maine, baiatul nostru cel mic da examen la facultate. Sunt peste 3 pe un singur loc. Am mai trecut si-acum patru ani prin aceleasi emotii. Pe 22 iulie, de ziua lui, se vor da rezultatele. Prevad o petrecere-monstru!
Intre timp, culegem ce-am muncit:
Rosiile mici sunt Vilma, cele de ghiveci. Sunt bestiale. Culegi si nici nu se vede de unde ai luat. Au inceput sa faca alte flori acuma. Fasolea, pe care mi-a fost pur si simplu lene s-o scot, mi-a facut surpriza de a-mi mai da un rand de pastai. Aferim!
De doua saptamani am grija de broasca testoasa a fratelui meu. Ciudat animal! Cu tot felul de hachite, temator pana la Dumnezeu si foarte, foarte somnoros. Lui Minitehnicus ii place mult; zice ca e animalul ideal: nici nu stii c-o ai in gradina!
 Mai rau e ca a descoperit corcodusele si, cand or lua-o inapoi, or sa-i lipseasca din meniu! A fost foarte nostim: vedeam ca sunt zile in care se repede la castravete si altele in care nici nu-l baga in seama. Pana am prins-o cu botul rosu si ne-am dat seama: se satura din corcoduse si nu-i mai placea ce-i dadeam noi.
 In alta ordine de idei, am constatat ca jardinierele cu galbenelele intinse spre lumina nu arata chiar asa de rau:
 Lui Minitehnicus ii plac craitele si a zis sa pun numai de-astea la anu'.
 Mie imi plac si muscatele, dar sunt greu de trecut iarna. Eu le eliminasem pe toate ale mele din cauza asta, dar am mostenit de la cineva apropiat (care a murit recent) niste ghivece si iata-ma iar posesoare de muscate!
Ne-a mai crescut si un ceas cu doua fete (zici ca esti in gara la Sinaia):
 Si-acum rosii, rosii si iar rosii:
 Cea mai mare rosie de anul asta (Ananas):
 Neagra de Crimeea, din semintele de anul trecut (din Germania). Sunt negre, dar nu mai sunt mari:
 Poza nu e prea buna, dar asta e Andine Cornue (frantuzesti):
 Asta e tot frantuzeasca: Prune noire. Din pacate, imediat ce incep sa se coaca, fac o buba mare in fund si se strica. Probabil sunt manate. Cu atatea ploi... Am curatat totusi negreala aia si am mancat restul: sunt incredibil de dulci, chiar si pentru o rosie neagra:
 Idyle (tot un soi de cherry):
 Si-acum, padurea mea de ardei:
 Astia sunt ce-a mai ramas din rasadurile crescute de mine:
 Ceapa, ridichi, mix de salata:
Mure. An bestial pentru mure:
Rosii la galeata:
 Zuchini la ladita:
Si-acum noua jucarie a lui Minitehnicus:
 Jucarie cu care a turnat in spate un nou covor de beton (cu plasa de Buzau, cu tot dichisul):
Saptamana trecuta a trebuit sa stropesc rosiile si ardeii. De la atatea ploi se manasera ca vai de capul lor. Rosiile inima de bou sunt total compromise, noroc ca erau aproape coapte si cred ca se vor coace de tot, desi aproape ca nu mai au frunze deloc. Dupa ce culeg ce au acum, le voi scoate. Cele frantuzesti, cum am mai spus, se strica imediat ce incep sa prinda culoare, iar cele uriase, romanesti, de la tara de la Buzau, cele in care aveam cea mai mare incredere ca sunt rezistente, m-au facut de rusine: s-au stricat de tot! Li s-a innegrit tulpina, frunzele, tot, tot, tot! Am aruncat tije cu rosii pe ele, cu flori, o nenorocire! Niciodata nu am sa mai fac rasaduri din seminte de-astea: "no name". Acum or sa mi se imbolnaveasca si altele, precis! 
Am stropit singura, prima oara, cu vermorelul de 12 l. L-am cumparat in primavara si Minitehnicus a decretat ca e prea greu pentru mine, asa ca prima oara a stropit el, cu bordeleza, acum vreo luna si jumatate. Acum, pentru ca el a fost foarte ocupat, am prins o zi in care nu era acasa, am pus mana pe jucaria verde si mi-am facut de cap. Mi s-a parut teribil de usor. Nici nu-mi vine sa cred ce ma chinuiam eu cu sticluta aia de 1,5 l... Ridicam fiecare frunza ca sa stropesc sub ea! Acum mi s-a parut joaca de copii. Bam, bam, bam de maneta si puf, puf, puf printre frunze si pe sus, si pe jos... Ardeii facusra bacterioza sau cam asa ceva... Frunzele se patau si se uscau, iar ardeii mari, frumosi, aproape gata de cules, se stricau si ei pe capete. Am cules toate frunzele atacate si i-am stropit si pe ei. Bordeleza, Ridomil si inca un fungicid de spectru larg. Am noroc ca mai pot astepta inca doua saptamani pana sa culeg. Daca mai intarziam ar fi fost mai rau... Stiu ca nu toata lumea este de acord cu asta, dar nu pot sa-mi permit sa pierd tot ce-am muncit si pe urma sa ma duc sa cumpar din piata legume stropite de 10 ori mai rau decat am facut-o eu cu ale mele. Ca doar nu puteam trece vara fara rosii si ardei, nu? E clar ca am fi cumparat din piata, de la tarani, de-alea "eco" si "bio" din fata garii.

15 comentarii:

  1. de acord cu principiul tau "incerc eco, dar daca risc sa pierd tot merge si-un ridomil". si da, sunt mai putin chimizate decat cele din piata.
    la paris, bea o cafea pe-o terasa si pentru mine :)

    RăspundețiȘtergere
  2. ''la paris, bea o cafea pe-o terasa si pentru mine :)'' si pt mine mananca un croissant.:)
    bafta feciorului (a mea acum da licenta), vacanta placuta si sper sa-ti treaca articulatiile pana atunci, stiu cum e!

    RăspundețiȘtergere
  3. Sanatate si concediu frumos !!! Iar baiatului succes si nota mare la examene !!!
    Am avut si eu niste probleme asemanatoare la unele rosii si chiar am scos de tot vreo cinci radacini pe care le-am inlocuit cu rasaduri luate din piata. Daca ajung sa faca roade bine, daca nu macar imi bucura ochii :) Ananas e si la mine rosia cea mai mare :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Iulia, bafta multa baiatului! Am trecut si noi prin emotii in vara aceasta, baiatul meu a terminat facultatea si a sustinut examenul de licenta. Am revazut in gand toate etapele si examenele. Am fost la ceremonia de absolvire si abia am reusit sa-i fac cateva poze tremurate.
    VAcanta placuta in continuare!

    RăspundețiȘtergere
  5. Bafta pentru note baiatului!
    Sunt de acord cu stropitul, pentru ca nu mai suntem in anii 30-70, cand bunicii cultivau cu adevarat eco, poate. Pe atunci probabil ca nici nu existau atatea bli, sau nu erau atat de rezistente la tratamente, pentru ca eu pe bunicul nu mi-l amintesc stropind decat via. Spunea cineva la TV ca stropitul domestic nici macar nu e periculos, pentru ca se face la o concentratie foarte mica a substantei active.

    RăspundețiȘtergere
  6. Mai intai mult noroc baiatului la examen! Apoi, din poze nu se vede nicio nenorocire, gasisem si eu, desi sunt pe pat de paie, frunze inegrite la petiol, asa e mana, se inegreste complet o portiune din tulpina sau petiolul frunzelor. Am zis ca vom stropi si noi cu ridomil dar sunt de cules acum si n-as vrea, asa ca risc si nu mai dau nici cu bordeleza, sa vedem daca merge :D In schimb le dau macerat de urzici si am vazut ca gogonelele au crescut (zic de cele care faceau exceptie de la regula si erau mici desi suratele lor de pe alt arac sunt mari).
    Cat despre vacanta ta la Paris...da Doamne sa fii in forma maxima, sa te bucuri de tot ce vezi si de tot ce faci!
    Sanatate cu genunchiul, o sa vezi ca trece, dar daca ai dureri de ce nu te ungi cu LYBER de la naturisti? Noi folosim, asa ca nu suferim durerile fizice...ajunge dorul care, cateodata, este ca o durere sufleteasca :)
    Te pup Iulia draga.

    RăspundețiȘtergere
  7. multa bata copilului la admitere. admir modul oganizat in care faci agricultura. cu privire la pata neagra de pe rosie, posibil sa fie lipsa de ca in pamant. cauta poze pe net sa vezi dc am dreptate, si, la anul care vine, pune in pamant un bulgare de var.
    bestial ceasul! irina

    RăspundețiȘtergere
  8. sper ca acum cand scriu eu, sa se stie rezzultatul copilului si petrecerea sa inceapa!!! in rest, ca de obicei, invidiez gradina si rezultatele si ma bucur ca Minitehnicus are jucarii noi
    testoasa e fenomenala, poate o adoptati definitiv :)si fratele sa isi ia alta

    RăspundețiȘtergere
  9. Va multumesc tuturor pentru urarile de bine. Am asteptat sa treaca totul pana sa raspund.
    Ieri a fost ziua "Z". Baiatul nostru a intrat la Informatica si i-am serbat si cei 19 ani. Pana la 4 dimineata. Am si plans un pic, am si baut coniace si whisky, am si fumat trabuc (asa, ca-n tinerete), am si cantat cu el... Avem sentimentul datoriei implinite. L-am adus pana aici.

    RăspundețiȘtergere
  10. ....Si vei continua sa-l calauzesti si de acum inainte....N-ai scapare! :) :) :) :)Pana la osutadeani si dupa, tot copiii nostri suntara! sa-ti traiasca si infloreasca! ca merii, perii, corcodusii si rosiile minunate!Sanatate cat cuprinde si noroc cu caru!
    La anul nu te mai incapatana , fii mai curajoasa, si stropeste, din vreme, cu urzici si ape de cenusa, ceaiuri de coada cal si tataneasa, prafuieste-le cu cenusa. Nu-ti va parea rau. Parol
    cu drag

    RăspundețiȘtergere
  11. totul arata nemaipomenit...la anul cred ca am sa incerc si eu rosiile negre...am inteles ca se poate face si dulceata din ele...sper numai sa reziste in zona mea de deal...oricum ai o gradina superba

    RăspundețiȘtergere
  12. Buna ziua!

    Felicitari pentru gradina minunata. Solutia de a utiliza cenusa o stiu de la bunicii mei si de asemenea tot de la dansii am invatat ca este bine sa folosim lemnul natural pentru jardiniere, pentru gradinarit si depozitare, in detrimentul plasticului.O vara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  13. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  14. Buna, Iulia! S-a dus vara din pacate, insa pozele de mai sus sunt marturia unei recolte bogate! :)

    Apropo, imi poti da te rog o adresa de email la care sa iti scriu? Voi fi on-topic. Poti sa-mi trimiti adresa si pe email daca nu doresti s-o faci publica. Mersi!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma numesc Darius Tulbure, imi puteti scrie aici: darius.tulbure@gmail.com - nu am vrut să comentez anonim, asa a iesit.

      Ștergere