Iunie...

Toate cresc, se maresc, dar inca nu suntem la apogeu. Mai e pana se coc rosiile si ardeii.

Noutati? Pai am cules si mi-am mancat singura mazarea cruda. Pana acum doi ani nu stiam ce buna e. De-aia ma si chinui cu ea. 

Din pacate, desi anul asta am cules ceva, rezultatul a fost departe de asteptari. A trebuit s-o feresc de vrabii si s-o tin numai acoperita, dar nu i-am pus ate pe care sa se catare. Am crezut ca o sa ajunga la plasa si o sa se agate de ea si o sa ii fie de ajuns. Din cauza asta jumatate din ea s-a aplecat pe pamant cand o udam si n-a prea mai facut flori si pastai, iar cea de pe mijloc, mare, inalta si frumoasa a trebuit s-o culeg prea devreme, cand inca avea flori si nu pastai. Zic ca a trebuit s-o culeg pentru ca nu se mai putea: trebuia sa eliberez locul pentru ardei. Cei pusi de mine sunt in continuare mititei. Ideea cu plantarea lor in paharele mici de turba nu a fost buna. Trebuiau pahare mari sau repicare. Asa ca iar am cumparat din piata. Dar am sa-i pun si pe ai mei cat de curand. Doar ca nu in lada mare de pe terasa, ci in ghivece si jardiniere. 

Dupa cum se vede, am folosit din plin galetile negre pentru constructii. Ardei si iar ardei.

Pe perete sunt jardinierele cu salata, dar culesesem deja frunzele cele mai mari, asa ca nu sunt prea spectaculoase. Mai de aproape, arata cam asa:

Mai am salata, ceapa verde si ridichi rosii si mov in laditele mai mici. A trebuit sa le acopar si pe ele, pentru ca vrabiile nu ne lasa nimic din ce le place. In plus mai am si niste spanac si precis il matraseau daca nu-l acopeream.

Separat, arata asa:
Salata:

Ridichile:

Spanacul:

Dovlecei am pus mult prea multi si acum nu ma indur sa-i raresc. Sunt in observatie.

Am insa o colectie bogata de fasole oloaga si urcatoare. Cam tot ce s-a gasit pe piata:

 Morcovii se arata frumosi si desi si n-am sa-i raresc decat cand o sa mi se faca foame...

Murul:

Am Inceput experimentul pe care dorem de mult timp sa-l fac:

 Am pus toate rasadurile care mi-au ramas: marmande, cherry de toate felurile, cred ca si inima de bou. Nu vor iesi cine stie ce, dar e un inceput.
 Cele mai frumoase sunt rosiile pitice Vilma. Au deja gogonele:

 In gradina rosiile s-au inaltat mult de la ploile alternate cu caldura. Ar trebui stropite cu o bordeleza, ceva, dar inca e noroi printre randuri si nu prea mi-a venit sa ma bag printre ele.

Pe langa gardul din spate am cumparat rasaduri de castraveti si le-am plantat cu protectie din pet-uri (contra melcilor:

Achizitie noua: arbust goji (cred ca am sa mai iau unul):

Am adus de la tara menta si leustean cu pamant cu tot, altfel nu mai reuseam sa le prind. Menta vad ca se incapataneaza sa nu iasa din seminte, la fel si rozmarinul, asa ca trebuia facut ceva...

In rest, in momentul de fata avem in curs de inflorire cativa trandafiri (dar nu-i mai arat pentru ca, fata de ce minunatii aveti voi, ai mei sunt mici copii), hortensiile, caprifoiul, clematita, crinii:

M-am gandit ca nu am fotografiat niciodata din gradina inspre spatele casei, acolo unde vara stau pologul si balansoarul. Acum nu le-am pus inca pentru ca am vrut  intai sa refac gazonul.

 Si o imagine si cu "dragonul" din iedera:

 Trebuie sa-l mai laud inca o data pe Minitehnicus, care luna asta implineste 25 de ani de casatorie cu mine. (Ne-am luat si verighete din aur alb...). Terasa din fata e o incantare.

 Am cumparat si scoarta ornamentala...

Am inceput sa si mancam din ceea ce cultivam:

Cam astea sunt noutatile. Nu prea pot eu sa scriu constant, nici n-am prea avut ce, pentru ca gradina e mica si nu se intampla mereu ceva nou, dar am incercat sa compensez prin poze multe. 

2 Mai... Ziua tineretului

Pe vremuri eram la mare... Ce vremuri!...
Bilantul ultimelor zile este urmatorul: am pus rosiile in gradina!!!! Tineam mult s-o fac inainte de Paste si am reusit. Caldura asta mare imi cam afectase rasadurile puse pe ultimul raft: Li se arsesera frunzele de atata caldura! Am dat din ce mi-a ramas cat am putut la vecini si rude si mi-au mai ramas inca destule de dus la tara, la Buzau.

Cel mai bun raport pret-calitate la pamantul de flori:

Din pacate nu se gaseste decat la Obi, care e departe de noi...

Sunt foarte multumita de produsele de la Covera. Atat de multumita incat am mai facut o comanda de 2 milioane. Printre altele am comandat un arbust de goji si un insecticid organic, facut din plante, o chestie inofensiva si pentru planta si pentru om. Legumele se pot manca imediat dupa ce au fost stropite. Vreau sa va spun ca granulele de balegar de cal si de vaca m-au dat pe spate. Sper sa le placa si plantelor.

Minitehnicus a avut o idee minunata: in loc de costisitoarele ghivece, facute din plastic casabil in 2-3 ani, s-a gandit sa cumpere cu numai 4 lei (!!!!!) galeti de 10 l pentru constructii. Sunt exceptionale. Moi, cauciucate, cu maner, containerul ideal pentru tipul meu de gradinarit. Parca vad rosioarele si ardeii lafaindu-se la soare!

Dintre semintele puse in ghivece, cel mai repede au iesit galbenelele. Sunt total impresionata.

Am constatat cu uimire ca au mai aparut si alti cartofi din tuberculii lasati in pamant anul trecut. Au aparut chiar si din cei mov! Topinamburul e intr-o fericire maxima, trebuie sa-l tin sub observatie, pentru ca stiu ca are prostul obicei sa se intinda peste tot, chiar mai mult decat ti-ai dori.

Fasolea e frumoasa si a rezistat eroic atacului puilor de limax . In fiecare an e aceeasi problema, desi ma lupt cu Optimolul... Chestia e ca nu pot sa pun granulele alea langa plante, ca sa nu mancam si noi otrava... Trebuie sa le pun pe langa casa vecinului, acolo unde au ei niste cotloane pe sub polistiren unde se ascund si se impuiaza. In orice caz, cea mai rezistenta a fost fasolea mov: aproape ca nu are deloc frunze mancate, iar cea mai afectata a fost fasolea noastra romaneasca. Mai ales cea oloaga.

 Usturoiul verde:

Murul:

 Am desfacut minisera si am lasat numai plasa peste salata, altfel mi-o mananca vrabiile pe toata.

 Ardeii sunt micuti de tot, dar nu imi pare rau, pentru ca in lazile lor este acum mazarea pe care o astept sa infloreasca si sa rodeasca, asa ca ardeiasii mei au tot timpul sa se faca mari. Mai trebuie sa pun castravetii direct in pamant pe langa gardul din spate. Acum cel putin este rezolvata pentru totdeauna problema ancorarii lor de gard, pentru ca am sa folosesc carligele lui Minitehnicus pe post de agatatori pentru sfoara.

Mazarea:

 Rucola: creste usor, total nepretentioasa, vrabiile o ocolesc, ceea ce e un plus, si-mi mai si place de mor!

 Morcoveii:

 Fasolea din laditele de pe terasa (asta e numai una)

 Patrunjel cret:

 Si simplu:

 Rosioarele pitice au de-acum un loc foarte insorit: