In asteptarea primaverii

In asteptarea primaverii, mergem la munte, la schi. Facem si noi ce putem: cateva zile de evadare in doi. Hotel la baza partiei, vreme bunuta spre grozava, el muschi umflati la schi, eu somn, lectura, somn... Un vis. O rupere de ritm binevenita si pentru el si pentru mine. La plecare, amandoi un pic surmenati, dar din motive total diferite. La sosire, relaxati, cu forte proaspete. Juniorii pleaca si ei maine, dar in alta parte. Probabil si mai frumos decat la noi. Din pacate, odata cu inaintarea in varsta, eu, una, am tabieturi tot mai adanc inradacinate si, oricat ar fi hotelul de bun si confortabil, parca tot mai bine dorm in patul meu de acasa. De-aia noaptea asta va fi minunata...
Din pacate nu am facut poze decat cu prietenii la masa, gratar etc., ceea ce nu e de interes pe blog. Am fost atat de lenesa incat, desi din balcon aveam o panorama asupra partiei de mii de lei, nu m-am invrednicit... Pana la urma nu asta conteaza, ci atmosfera, oamenii cu care esti, entuziasmul cu care te intorci acasa. Si astea au fost la superlativ.
De la intrarea pe autostrada pana la Otopeni: 30 minute! Minitehnicus m-a adus ca vantul si ca gandul, cu o muzica de vis... De-acum poate sa vina si ger, si alta zapada si orice viscol. Astept primavara.