marți, 12 august 2014

Caldura mare, mon cher!

Am petrecut doua sfarsituri de saptamana la "tara" lui Minitehnicus, intr-un sat care tine de comuna Plescoi, judetul Buzau. Ma rog... prima data am stat de joi pana luni... ala n-a mai fost weekend, a fost de-a dreptul o minivacanta. Si cum o poza face cat o mie de cuvinte am sa va arat ce mai e pe acolo in ingrijirea socrellei mele. (Nu e asa de frumos si de luxuriant ca in alti ani, pentru ca au trecut prin niste ploi succesive cu grindina si printr-o inundatie care apare o data la 10 ani, data de apa scursa de pe dealul din spate)
Minitehnicus a fost ghid turistic pentru invitatii nostri. I-a dus la vulcanii noroiosi.
Bineinteles ca s-a vizitat si centrul de atractie turistica urmator, de unde am cumparat carnati de Plescoi, pastrama si altele care ne-au infierbantat gratarul:
Azi dimineata am cules din gradina din Bucuresti o groaza de rosii, ocazie cu care am descoperit care sunt rosiile banana:

11 comentarii:

  1. Frumos la " tara " lui Minitehnicus :) Iar gradina a renascut dupa inundatii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A renascut draguta de ea numai pe ici pe colo, pe unde s-a mai putut... A fost acoperita cu 50 cm apa. E drept ca destul de putin timp: vreo 2-3 zile.

      Ștergere
  2. Răspunsuri
    1. Nu ne comparam cu tine, Simona... La voi e ca o fila de poveste.

      Ștergere
    2. chiar de poveste, in asta vara, in materie de legume, e valabila faza cu "a fost odata":)

      Ștergere
  3. Fotografiile sunt mai mult decat graitoare!

    RăspundețiȘtergere
  4. Acum si la noi e atat de cald ca se poate coace oul pe o rosie incinsa pe care bate soarele :D
    Ce bine e sa ai pe cineva la tara sa mergi asa, ca musafir :) N-am avut noroc ;) Mama mea era departe si tot mergeam vara de vara si iarna la taiatul porcilor. Alte rudenii vax albina, deci stam acasa ca si cand am fi in statiune (la noi in curte, fiind pomi multi, este o racoare binefacatoare, dar tot nu poiti sta ziua afara :( ) Acum ne gandim ce bine a fost cat a plouat, a plouat la timp, toate au crescut. Ce era daca si-n luna lui cuptor era asa? Prapad.Privind in urma dar si in prezent, prin gradina, anul asta a fost un an bun :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, e frumos sa te duci musafir. Ma intreb ce-o sa se intample cand om ramane numai noi... Eu sincer nu ma vad stand acolo jumatate de an... De-aia si admir curajul celor care s-au mutat definitiv la tara. Eu nu cred ca as putea nici macar asa cum sta soacra mea: din aprilie-mai pana la sfarsitul lui septembrie-inceputul lui octombrie.

      Ștergere
    2. Depinde de ce-ti doresti, Iulia. Daca vrei liniste, flori, pomi, aer de padure si sa nu mai vezi asfalt, atunci poti la tara, macar vara. Sora mea inchide tot la Timisoara si pleaca la Rusca toata vara, dar acum, copiii lor ii cer tot mai mult alaturi de ei si merg ba in Germania, ba in California. Sigur ca viata la tara e plicticoasa intr-un fel, dar daca esti genul care scrie, care citeste, care mediteaza, care e solitar, atunci la tara e cel mai bine (cand nu ai job, fireste :) ).Sigur ca dupa ce nu vor mai fi cei varstinici acolo, veti fi voi, urmatoarea generatie,. normal.

      Ștergere
    3. Iulia, depinde din ce unghi privesti singuratatea: ca pe un blestem sau ca pe binecuvantare.

      Ștergere