luni, 19 decembrie 2016

Pregatiri de Craciun

A trecut si sfanta zi a afumatorii! In fiecare an este un Eveniment. Minitehnicus are grija sa fie asa. Se pregateste cu o saptamana inainte: face liste de cumparaturi pe produse si pe familii (a noastra, a lui frate-miu si a cumnata-mii), cumpara numai de la anumite magazine, cu grija la tara de provenienta daca e cazul, apoi pune la saramura dupa retete alese numai de el si - in fine - afuma asa cum a mostenit din batrani...Anul acesta am venit si eu cu ceva nou. Ceva ce imi sta pe creier de vreo 3 ani: somon afumat! Mai am un pitic, dar la asta Minitehnicus inca opune rezistenta: cremwurstii.
Somonul, in schimb, a iesit divin inca de dinainte de afumatoare. Pe mine "fume"-ul nu m-a dat pe spate, ba chiar mi s-a parut ca a banalizat gustul de somon. Eu ma voi opri de-acum la prima faza: cea cu tinutul 2-3 zile la sare cu zahar, coaja de lamaie, piper si marar. E un deliciu. Nu se poate povesti. Nu inteleg de ce nu am facut asta de zeci de ori pana acum. Bineinteles ca nu e ceva ieftin, e un deliciu care costa ceva bani si asa, preparat acasa, si se mai si mananca imediat... Dar merita sa iti faci pofta din cand in cand. La prima ocazie, am sa cantaresc totul ca sa vad cat costa toata distractia. Am luat un somon intreg, iar din cap, coada, sira spinarii, burta, am facut pentru prima oara supa finlandeza de somon, cu dafin si marar. Minune!!! A basculat Minitehnicus la greu!
Nelipsita mescioara unde se incearca la botul calului tot ceea ce se prepara, plus ceapa, usturoi, paine prajita si tuica fiarta.
 Cescute pentru musafiri, caci de-a lungul zilei se perinda tot felul de lume, atrasa de miresmele imbietoare.
 Am devoalat pentru o clipa:
 Somonul afumat pus la zvantat:
 Si celelalte:
Alta pasiune de-a mea, tinuta la capac pana acum, a rabufnit cu toata forta: patchwork-ul sau quilting-ul... Planuiesc de multa vreme si acum i-am tras o prima incercare, fara prea multe fasoane, fara vreun model anume, insa totul, subliniez: totul!, lucrat manual, cu acul in mana. Nici o cusatura de masina! E nebunia mea, inca de cand eram mica, pasiune insuflata de mama, care se tragea si ea dintr-o familie mare, in care femeile coseau, brodau, crosetau etc. la greu. Nu era nici o tehnica de lucru manual care sa le fie necunoscuta. Pozele sunt facute in graba si nu arata cat de frumoasa e pilota. Basca: i-am facut din peticele ramase si o fata de perna!
Mai am inca un dor: sa imi fac lenjerii de pat din in. La indemnul unei prietene care are asa ceva la ea acasa si e incantata de calitatile inului, m-am hotarat sa iau problema in mana si am comandat mostre de la o fabrica romanesca, ramasita a industriei textile construite de Ceausescu. Le-am primit si acum trebuie sa ma hotarasc ce culori si cate bucati...etc. Proiect pentru la vara...

12 comentarii:

  1. Faine afumaturile, dar eu m-am extaziat cu quilt-ul. Bravo !

    RăspundețiȘtergere
  2. Mi-am amintit de un film, precis stii despre ce spun, in care aceasta plapuma, cusuta de mesterita bunica din casa, se transmitea generatiei urmatoare (de negri din vechea America).
    Faine mezelurile voastre, sa le mancati cu bucurie si sanatosi!
    Am si eu un fix cu osso buco si azi mi-am luat rasoalele :)) asa ca, da, cred ca si in asta consta dezmierdul, sa-ti faci poftele.
    Te pup, Iulia draga.Iti doresc o saptamana petrecuta cu drag cu familia voastra mare si frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Minitehnicus e putin suparat ca n-au luat sare destula... Nu stiu cum sa-l impac.

      Ștergere
    2. Stiu ca e un anumit nr. de zile pentru fiecare tip de mezel; tata le punea pe toate intr-o troaca din lemn, gen cea de framantat painea si le lasa 6 saptamani, atat slanina cat si oasele si jambonul, iar la fum stateau diferit dupa caz.Caltabosul statea doar doua fumuri, carnatul vreo 6 fumuri si oasele stateau un pic mai mult. Jambonul statea zilnic la un fum mic si intins pe durata lunga, se usca in timp ce se afuma in cosul de afumat. Ma rog, asa era cand eram eu acasa. La noi , la Fagaras, al meu a facut si afumatoare la un moment dat dar am renuntat la preparat porc acasa, asa ca, asta este...ma enervez la adidasii care s-au stricat in frigider (sarate si afumate le cumparai) asa ca le-am fiert pentru caini, gata cu piftia si cu toate celelalte care nu-s bune de nimic. Ramane sa fie bun doar ce facem noi cu mainile noastre :( Iulia, asa m-am saturat de tara asta...unde inainte de sarbatori , dupa ce se cresc preturile, se pun in vanzare numai resturi sau produse neglijent preparate...

      Ștergere
    3. Pana la urma Minitehnicus a mai afumat inca o data totul, ca sa fie sigur. Acuma sunt perfecte.

      Ștergere
  3. Buna dimineata, o adevarata fabricuta la voi, unii cu carmangeria, altii cu croitoria se simte foarte bine febra sarbatorilor, mese imbelsugate,pline de bunatati facute in casa( pe cat se poate) si lucrusoare noi sa intampinam Nasterea Domnului cum se cuvine. Sa aveti sarbatori minunate pline de veselie si buna dispozitie si un An Nou fericit. LA MULTI ANI!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fiecare cu ce se pricepe mai bine...
      Sarbatori fericite si voua!

      Ștergere
  4. Eu peste carnaraie am trecut repede, ca e post si na.
    Am ramas masca la patura, ca-i cusuta cu mana si te felicit pentru rezultat. As vrea sa stiu, insa, unde ai comandat mostrele alea, daca poti sa-mi spui.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. http://texline.eu/applications/texline/index.php
      Nu trimite e mail pentru ca iti va veni un raspuns automat. Trebuie vorbit la telefon.

      Ștergere
  5. Oameni harnici si gospodari asa cum ne-ati obisnuit de-a lungul timpului. La multi ani, Iulia ! Un An Nou cu multa sanatate, bucurii si implinirea tuturor dorintelor ! Abia astept sa vad ce ai pregatit pentru masa de Revelion. :)
    Petrecere frumoasa ! Cu drag, Mihaela.

    RăspundețiȘtergere
  6. AN NOU FERICIT, Iulia! La multi ani!

    RăspundețiȘtergere