luni, 22 mai 2017

Reintoarcere la dragostea de vara trecuta

Duminica asta am fost iar la tabara de sculptura de la Magura. Abia asteptam momentul. De data asta, profitand de vremea mai racoroasa si (nu in ultimul rand) de cele 9 kg pierdute, am putut colinda mult mai mult pe dealuri in sus si-n jos. Ce pacat ca vacile manastirii sunt lasate libere la pascut in incinta muzeului in aer liber si turistii fac slalom printre balegi mai proaspete sau mai uscate, ce pacat ca sunt inca mitocani romani care pangaresc locul cu gratare, iar cosurile intesate de gunoaie de la turisti nu sunt golite la timp, asa ca haita de caini care "pazesc" vacile imprastie toate gunoaiele in cautare de hrana... A trebuit sa renuntam sa ne apropiem de o parte din sculpturi, pentru ca riscam sa fim muscati de cainii care se considerau stapanii zonei. Din pacate multe opere de arta sunt mai mult sau mai putin degradate, unele de catre mana omului, altele de copacii care mai cad peste ele. Ar putea fi si curatate o data la cativa ani, ca sa revina la culoarea deschisa de la inceput. Dar asta ar insemna ca traim intr-o tara normala, ceea ce nu este cazul.




8 comentarii:

  1. Frummoasă zonă, aparent tihnite locuri.

    Felicitări pentru victorie. În cât timp ai realizat acest rezultat semnificativ? Dacă vrei să-mi împărtășești din experiența trăită ti-aș fi recunoscătoare.

    Principiile pe care le-ai aplicat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai am scris in postarile anterioare, am pus si poze... Din ianuarie incoace mananc ceva spre raw vegan.

      Ștergere
  2. Prin poze ai reusit sa te concentrezi pe partea frumoasa a lucrurilor.
    Te invidiez ca ai reusit sa disciplinezi regimul alimentar. Mie mi se pare un obstacol de netrecut ... Si stiu ca eu sunt de vina, nu ma mobilizez indeajuns in directia asta ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pana acum era o chestiune de estetica. Acum e ceva mult mai serios. De-aia abordarea a fost mult mai radicala. Apoi am descoperit aceste alimente noi, de care nici nu prea auzisem, care m-au facut sa ma simt extraordinar de bine, de sanatoasa si de satula... Sunt absolut sigura ca nu ma voi mai intoarce niciodata la alimentatia asa zis "normala". Aia care ma balona, care imi dadea dureri la vezica biliara si care ma ingrasa progresiv. A trebuit sa mi se intample ceva cu adevarat grav ca sa imi schimb optica fata de mancare.

      Ștergere
  3. Iulia, daca e proprietatea statului roman, ar trebui sa aiba ingradit si paznic platit de statul roman. Sau apartine de o primarie, atunci aia sa se ocupe, nu se poate asa ceva....este trist si ma simt neputincioasa rau cand vad/aud asa ceva :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stai, ca nu am fotografiat cosurile imprastiate de caini... Am incercat sa iau imagini din unghiuri favorabile. Singurul caz la care am zis ca nu e adevarat e sculptura aia pe care cazusera crengile si o inconjurasera de tot. Acolo chiar am vrut sa se vada dezastrul.

      Ștergere
    2. Si artistii, artistii care mai sunt in viata, ei nu sunt reprezentati si aparati de nimeni?
      E cumplit, tara asta, la nivel de conduceri de tot si de toate, este e xe cra bi la :(

      Ștergere
    3. La sfarsitul fiecarei tabere, era o ceremonie in care artistii donau sculpturile muzeului judetean sau asa ceva... Acum, cei care mai traiesc vin anual intr-o excursie si viziteaza locurile. E fumos si trist.

      Ștergere