N-am mai avut rabdare

Mi s-a spus ca e prea devreme pentru cartofi si fasole, stiu, dar azi n-am mai avut rabdare si le-am pus pe toate. Am avut o zi plina in gradina. Dupa care am dormit de la patru la sase de n-am mai stiut de mine. Nici nu-mi mai aduc aminte de cand n-am mai dormit peste zi... Se pare ca sedentarismul isi spune cuvantul. Insa am facut treaba buna: am plantat pana la urma cartofii in gradina, odata ce aveam deja zone noi care trebuiau ocupate cu ceva. Am lasat numai un soi (cel de cartofi roz) in saci cu pamant. Sa vedem ce-o sa iasa. Poate la anul am sa fac altfel, dar acum asa mi-a venit. Am plantat si morcovii in ghivecele cele mai mari si mai adanci pe care le aveam. Mai am un soi nou de morcovi mici ca o bila. Cred ca ei vor fi perfecti pentru noile ladite pe care mi le va mesteri Minitehnicus. Pe poza de pe plic arata ca o minge de ping pong portocalie. Am aruncat si niste maini bune de seminte de gazon prin locurile in care se vedea pamantul, am udat bine, bine de tot si le-am calcat in picioare, la propriu, ca sa nu mi le manance pe toate vrabiile. A! Si sa nu uit: am pus un plic intreg de seminte de macris pe langa casa vecinilor. Era acolo o fasie pe care nici iarba nu mai crestea. Am aruncat niste maini bune de pamant bun si acum o sa astept. Sotul meu rade de mine si-mi spune ca macrisul e o buruiana pe care o mancau copiii ca sa le treaca setea cand mergeau cu caprele la pascut. In jardinierele de pe terasa, acolo unde anul trecut aveam salate, azi am pus usturoi. Cam tarziu, stiu, dar merge si asa. Maine pun si fasolea urcatoare. Deocamdata asta e tot ce pot sa fac. Probabil ca am sa mai pun si niste seminte noi de rosii  si ardei la incoltit, dar in cu totul alt pamant, inca nu m-am hotarat ce sa fac... Mai e si maine o zi.
Poze n-am mai facut, pentru ca n-am prea avut la ce.

A inceput sa-mi placa primavara

Primavara nu a fost niciodata anotimpul meu preferat. Pana acum un an. Mie mi-a placut mereu VARA. Verdele in toata splendoarea lui, marea, soarele, soarele, soarele... Din pacate, odata cu inaintarea in varsta, canicula se suporta mai greu decat gerul, marea nu mai e recomandata... Oricum, daca era sa aleg intre primavara si toamna, mai degraba o alegeam pe a doua. De cand am dat insa in patima gradinaritului, am descoperit PRIMAVARA. Bucuria unei frunze fragede de ceapa iesite de sub mana ta, un rasad plapand care poarta in el speranta unei plante mai inalte ca tine, savoarea inceputului de sezon... toate astea imi erau necunoscute. Bineinteles ca ma ocupam de gradina, dar ma interesa ca lalelele sa fie cat mai frumoase, gazonul sa fie cat mai verde, muscatele si petuniile cat mai colorate. Din cauza asta gradina noastra era oarecum limitata la cateva zone centrale, iar cotloanele erau total neamenajate. Incercam mereu sa avem cat mai multa umbra. De cand ne-am apucat serios de cultivarea legumelor, am inceput sa vanam fiecare coltisor cu soare. Nu renuntam sub nici o forma la umbra pomilor si a vitei de vie, doar ca fiecare zona care poate fi "pusa in circuitul agricol" este in vizorul nostru.
Din pacate, activitatea mea actuala nu prea ma lasa deocamdata sa zburd prin gradina, asa ca Minitehnicus a fost primavara asta vioara intai. Mi-a facut niste surprize incredibile, punand in aplicare cateva dintre ideile care au incoltit in mintea noastra vara trecuta, in diminetile in care ne beam cafeaua in gradina facand planuri "pentru la anu' ". Iata cam care este starea de fapt azi, 1 aprilie:
A aparut un nou strat gata de cultivat. Cred ca aici isi vor face veacul toate soiurile de fasole urcatoare pe care le-am cumparat anul trecut. Poate si altele, dar inca nu m-am hotarat. In fata se vad capsunii pusi anul trecut, iar in spate sunt steviile mele, pentru care ma lupt de doi ani. Voi apuca oare anul asta sa fac si eu niste sarmalute in foi de stevie de la mine din curte?

De partea cealalta a gradinii, lucrurile stau la fel de bine:

Anul trecut am cam neglijat gazonul si se vede. Trebuie sa ne ocupam nitel mai mult de el, pentru ca ma uit in pozele astea si mi se pare ca a chelit de tot.

Pe terasa insa, solarul de la Lidl isi face pe deplin datoria. A costat o nimica toata (vreo 30 de lei parca), dar e fenomenal. Nici nu-mi vine sa cred cat ne chinuiam noi anul trecut cu improvizatia aia din scanduri si folie pe care o lua mereu vantul. Nici nu mi-e teama ca am uitat sa desfac solarul si se oparesc plantele (asa cum am mai patit...). Gaurelele sunt perfecte. Probabil ca de-aia nici nu o umfla vantul asa tare.

Cam asa arata din exterior:

Si cam asa din interior:

Ceapa e mandria mea cea mai mare (deocamdata). E aliniata ca la parada, nu? Si ridichile erau la fel, dar le-a deranjat pisica.
Din pacate rasadurile sunt pentru mine o mare dezamagire. Cand vad la fetele de pe net ca deja le-au repicat si cand le vad plantutele cat de mari sunt... ma apuca plansul. Mi-e si rusine sa le arat pe ale mele:

Sfarsit de martie

Dupa opinteli diverse, se pare ca am stopat boala rasadurilor, dar le-am si facut sa stagneze destul de mult timp. Semintele noi au scos capsorul din pamant, dar sunt tot firave. Cele care erau deja iesite nu mai cresc aproape deloc de la stropirea cu fungicide. Ma multumesc deocamdata cu faptul ca nu le mai gasesc cazute.
Intre timp ne-am facut de lucru prin gradina si ideile noastre de peste iarna incep sa se materializeze. Minitehnicus s-a intrecut pe sine si mi-a mesterit din cornier niste rafturi pe care am sa scot rasadurile pe la jumatatea lui aprilie, iar la vara am sa pun ghivece cu tot ce mi-o mai trece prin cap... Solarul e in top si ceapa verde e de toata frumusetea. Ridichile au iesit si ele. La fel si salata. Din pacate tot efortul meu de a pune etichete cu ce si unde am semanat s-a dus pe apa Sambetei, pentru ca markerul s-a decolorat la soare in nici o luna. Acum, Dumnezeu cu mila... ca eu nu mai stiu ce si unde am semanat...
In alta ordine de idei, ne luptam cu pisicile vagaboande. Toata lumea vorbeste despre cainii vagabonzi, dar nimeni nu spune nimic despre pisici. Macar un maidanez nu-ti intra in curte, pe cand o nesimtita de-asta de pisica iti face praf toata munca. Nu e brazda de pamant sa nu o fi prapadit-o! M-au innebunit! Am ajuns sa le prind in cusca de vulpi si sa le dau drumul in alte cartiere!!!!! Dupa ce prind 2-3, vreo luna e liniste si pace. Pana la prima ploaie, ceva, cand li se duce mirosul si marcajele cu urina si apar altele care vor sa acapareze locul. Am incercat sa stropesc cu otet, cu parfum, cu tot ce mi-au spus unii si altii... degeaba! Pana nu le prinzi si nu le duci atat de departe incat sa nu se mai intoarca, n-ai facut nimic! Anul asta mi s-a strecurat o prapadita de-asta in solar. Prinsesem atat de strans folia incat nu intelegeam cum e posibil sa se intample asa ceva. Si totusi.... Mi-a calcat in picioare ridichile, salata, ceapa... Am pus mazare si a doua zi aveam cateva cuiburi rascolite cu boabele afara.
Pentru ca veni vorba de mazare: am pus-o pe toata si la fel si fasolea oloaga. Anul trecut am facut eu cateva cuiburi pe langa pomiii din gradina. Acum Minitehnicus a mesterit niste ronduri in jurul pomilor, apoi a completat cu pamant de flori si mie mi-a ramas numai partea cea mai placuta: plantatul. Mi-a mai ramas fasolea urcatoare. Maine pun topinamburul in gradina si morcovii in ghivecele adanci. Vreau sa pun si cartofii cei speciali in niste saci, afara, dar parca mi-e frica sa nu fie prea rece pentru ei. Poate imi da cineva o indicatie: cum ar fi mai bine?

Am inceput cu stangul

Se pare ca suferim de boala numita "caderea rasadurilor".  Anul trecut am cumparat pamantul de la Selgros si n-am avut nici o problema. Anul asta l-am luat de la Leroy Merlin si m-am pricopsit cu chestia asta care ma ingrijoreaza nespus. Nu am dezinfectat pamantul, pentru ca am crezut ca totul o sa mearga ca pe roate, asa ca anul trecut. Azi dimineata stropeam cu Topsin de mama focului, pentru ca numai asta si niscai Radomil mai aveam prin casa. Sper sa nu se molipseasca toate plantutele una de la alta.
Mi-ar prinde bine niste sfaturi de la cei care au mai trecut prin asa ceva.

Am deschis si sezonul de gradinarit 2012 in aer liber!

Pana astazi toate pregatirile pentru gradinarit 2012 s-au restrans la pregatirea rasadurilor, lucru pe care eu il fac numai in casa. De azi am iesit si afara si ne-am pus pe pozitie minisolarul de la Lidl. Am folosit - temporar - laditele mai putin adanci pe care anul trecut le aveam pe marginea terasei. Minisolarul se potriveste perfect pe 6 dintre acestea. Am plantat in doua arpagic, in doua ridichi si in doua salate de mai multe soiuri. Pusesem din toamna pamantul din toate lazile, mari si mici, intr-o mare gramada, urmand sa-l amestecam acum cu compost si cu pamant nou de flori. Dupa ce s-a topit zapada, nu mica ne-a fost mirarea sa constatam ca mai erau verzi niste puiuti de salata iceberg (n-am vazut asa o rezistenta la ger la nici o planta cu frunze asa de fragede!), precum si niste vajnice rucole.

Noutati

Semincioarele au dat rod. Castravetii si dovleceii primii, ca de obicei, apoi rosioarele si vinetele. Ardeii se mai gandesc...

Problema e ca abordarea diferita de anul acesta m-a lasat cu destule paharele goale. Pot sa spun sigur ca nu voi mai cumpara seminte de la NOVA SEM. Ies doar jumatate din ele. Asa ca astazi am pornit la semanaturi noi, mai ales ca buna mea prietena M. mi-a trimis din Germania niste seminte bestiale: rosii negre ca ciocolata (Bombonera) si unele care seamana cu black thula: Noire de Crimee, dovlecei, topinambur, morcovi si cartofi in forme nemaivazute si nebanuite de mine pana azi.

Daca totul va merge bine, la vara se pare ca voi recolta cam asa ceva:

Multumeeesc, M.!!!!!

I'm back in business

Gata! Momentul atat de asteptat a sosit! N-am vrut sa insamantez de saptatmana trecuta, pentru ca la mine nu prea sunt conditii bune pentru rasaduri si mi-e frica ca rasar repede si n-au lumina suficienta. Anul trecut a pus semintele in martie, dar acum pur si simplu n-am mai avut rabdare.
Am decis sa abordam altfel problema in 2012 si am cumparat de la INDAGRA, in toamna anului trecut, 5 tavi a cate 28 de pahare, iar lunea asta am luat de la Lidl si 4 tavite cu capac a cate 24 de paharele. Am mai luat si un minisolar de 4m, dar pentru el trebuie sa asteptam topirea zapezilor si incalzirea cat de cat a aerului.

Alaltaieri am organizat semintele, am facut numaratori peste numaratori si, cand m-am stabilit la niste cifre, am taiat cateva pahare de plastic si am facut indicatoare scrise cu markerul.

 Ieri, 28 februarie, a fost ziua Z: am muncit o jumatate de zi si le-am pus pe toate la locul lor, iar in momentul de fata situatia se prezinta astfel: